După ce-am hoinărit ultima oară pe străduțele pastelate din Portugalia, facem un popas de această dată în Suedia, pentru a ne pierde în imensele păduri care există aici, de unde pot fi urmărite în voie Luminile Nordice. Cu această ocazie, vom vedea care sunt cele mai comune stereotipuri ale acestei țări, unde reciclarea chiar este luată în serios, statul la coadă se respectă, iar cele mai multe dintre femei au drepturi egale cu bărbații.
Cu ajutorul Irinei Martin, tânără de origine română stabilită în Suedia, vom înțelege în ce măsură sunt anumite stereotipuri adevărate sau false, cât de mult pot influența ele percepția despre un popor și de ce ar trebui să ne facem timp și curaj să călătorim spre o anumită țară, pentru a interacționa cu oamenii săi și a-i cunoaște atât trecutul, cât și prezentul, înainte de a crede niște idei culturale nefondate și de a contribui la perpetuarea lor.
1. Se spune despre suedezi că sunt blonzi, înalți și cu ochi albaștri.
În contextul în care aceștia sunt urmași ai vikingilor, iar serialul care prezintă viața și istoria acestora a ajuns la un public din întreaga lume, mulți spectatori au rămas cu imaginea lui Ragnar Lothbrok drept cea a nordicului clasic, Lagertha fiind prototipul feminității.
Depășind planul ficțional și întorcându-ne la cel real însă, aflăm de la Irina că, dintre 80 de colegi înscriși la specializarea sa, dintre care 60% suedezi, doar trei dintre aceștia au părul castaniu sau ochii căprui, pentru că restul chiar au ochii albaștri și părul blond, încadrându-se cu exactitate în tipologie.
„Cât despre înălțime, băieții sunt înalți, dar fetele, în majoritate, sunt micuțe”, a completat tânăra, care este studentă în cadrul Lund University, la secția Development Studies.
2. Toată lumea adoră ABBA
Trupa care a dominat clasamentele muzicale în anii `70 este de origine suedeză și a ajuns, de-a lungul timpului, să fie un nume de referință pentru această țară. Chiar dacă Irina nu a observat pe nimeni din cadrul cercului său de prieteni suedezi care să le fredoneze melodiile sau să vorbească despre ei și despre perioada lor de glorie, ea crede că, din partea generațiilor anterioare, încă se mai simte nostalgia acelor vremuri și a acelor melodii cântate la concerte.
„Acest lucru l-am observat prin faptul că în multe magazine second-hand poți găsi CD-uri, discuri și fotografii de perete cu membrii trupei”, a continuat Irina.
3. Suedezii mănâncă doar hering
În timpurile medievale, acest preparat era extrem de folosit în comerț în mari părți ale Europei. De fapt, scriitorul suedez Olaus Magnus susținea că, în jurul coastelor scandinave, oamenii prindeau atât de mult hering, că era suficient pentru a acoperi o bună parte din nevoia Europei de a avea pește. În acele circumstanțe, regele a fost de acord cu asta, mai ales ținând cont de faptul că țara ar fi beneficiat de pe urma acelor taxe.
Popularitatea heringului s-a menținut și până în prezent, astfel că acesta „este foarte consumat, atât în Suedia cât și în Danemarca”, potrivit Irinei. Mai mult decât atât, „există un lanț de restaurante numite Smör & Bröd, unde se servește hering pe pâine în diferite combinații”.
4. Mereu e iarnă în Suedia
Chiar dacă iarna e foarte lungă, cu temperaturi scăzute și un întuneric care învăluie de obicei orașele, în sezonul cald își face apariția și soarele, dar nu atât de mult pe cât și-ar dori locuitorii, ci doar cât să apuce să-și pună o pereche de pantaloni scurți pentru o plimbare sau două pe plajă, cu picioarele prin nisip.
„Eu locuiesc în sud, dar tot mă pot plânge, pentru că devine foarte frig din octombrie/noiembrie și durează până în mai, maximele ajungând la 5 grade”, a adăugat ulterior Irina. Ca urmare a frigului și a lipsei de lumină din surse naturale, s-a transmis și ideea că Suedia ar avea mulți locuitori care să sufere de depresie, lucru care e confirmat chiar de tânără, întrucât s-a aflat personal în situația asta. Cu toate acestea, eforturile suedezilor de a organiza tot felul de evenimente recreative pentru comunitate, în special pentru bătrâni, au impresionat-o de fiecare dată, fiind inclusiv workshop-uri în cadrul universității pentru studenți, unde să poată discuta despre problemele și emoțiile lor.
„În general, atmosfera devine foarte călduroasă pe străduțele întunecate suedeze, pentru că, la fiecare fereastră există o lampă în formă de stea, cu lumina caldă care aduce o stare de calm și parcă nu te simți la fel de singur.”
Lund, Suedia, anul 2021/ Arhivă personală Irina Martin
5. Suedezii petrec numai 6h pe zi la locul de muncă
Asta s-a dovedit a fi doar parțial adevărat, pentru că numai în anumite companii poate fi întâlnită politica asta și, chiar și atunci când angajatorii nu optează pentru o astfel de structurare a programului, nu se lucrează în ture lungi, ci de maxim 8 ore.
De altfel, se pune mult accentul pe randamentul dat de angajați la locul de muncă și, implicit pe starea lor de bine, odihna fiind încurajată de superiorii lor. În locul în care Irina a făcut practică, era amenajată „o cameră pentru a te odihni, exact ca un dormitor unde puteai dormi timp de o oră în timpul programului dacă simțeai nevoie de o pauză.”
6. Un popor care evită conflictele
Suedezii pun mare preț pe binele comun, pe căutarea unor soluții diplomatice la orice problemă apărută în așa fel încât să fie toată lumea mulțumită și să nu fie perturbată ordinea inițială a lucrurilor. Din acest motiv, încearcă să evite conflictele în primul rând. Pe de altă parte însă, Irina crede că, „din pricina faptului că sunt foarte timizi și politicoși de fel, instinctul lor este să își ceară scuze și să remedieze problema în situația în care sunt confruntați cu vreuna.”
După ce am pus în balanță raportul dintre mit și realitate cu privire la imaginea exterioară a Suediei, ne-am putut da seama că aceasta nu este definită de stereotipurile existente, ci mai degrabă de lucruri precum viziunea educațională avută, de bunele practici în materie de mediu sau inclusiv de generozitatea manifestată de locuitori, care își donează de multe ori veniturile unor cauze sociale.
